Pune punctul pe i


De fiecare data cand consider pe altcineva vinovat, eu imi intaresc propria convingere in vinovatie si in nevrednicie. Eu nu ma voi putea ierta pe mine insumi pana cand nu voi invata sa ii iert pe ceilalti. Nu conteaza ce cred eu ca mi-au facut altii in trecut sau ce am facut eu insumi. Eliberarea mea de vinovatie si de teama nu poate fi desavarsita decat prin iertare. 

Noi nu putem obtine starea de pace interioara decat prin practicarea iertarii. Iertarea este vehiculul prin care ne putem schimba perceptiile si prin care ne putem detasa de temeri, de judecati, acuzatii si suferinte.

Noi trebuie sa ne reamintim in permanenta ca iubirea este singura realitate care exista. Orice perceptie care nu reflecta iubirea este o interpretare gresita a realitatii. Iertarea devine astfel instrumentul prin care putem corecta aceasta interpretare gresita. Ea nu ne permite sa vedem decat iubirea in ceilalti si in noi insine. Printr-un proces de uitare selectiva si prin scoaterea ochelarilor intunecati care ne fac sa suprapunem trecutul nostru plin de temeri peste momentul prezent, noi ne putem da seama ca adevarul iubirii este intotdeauna prezent in viata noastra si ca singura modalitate de a experimenta starea de fericire este perceperea acestei iubiri. Iertarea devine astfel un proces de detasare si de trecere cu vederea a lucrurilor pe care consideram ca ni le-au facut ceilalti oameni, respectiv a celor pe care consideram ca le-am facut noi altora.

De fiecare data cand cultivam o stare de suferinta, noi ii permitem mintii noastre sa fie alimentata de teama si devenim astfel prizonierii acestor distorsiuni. Daca pornim de la premisa ca singura noastra functie este iertarea si ne propunem sa o practicam intensiv prin focalizarea exclusiva a mintii noastre asupra ei, noi ne putem elibera de suferinta. Iertarea corecteaza intotdeauna perceptia gresita a aparentei noastre separari si ne permite sa experimentam o senzatie de unitate si de comuniune cu ceilalti oameni.

Astfel, iertarea difera de acceptiunea pe care i-o dau majoritatea oamenilor, care au fost antrenati sa o inteleaga altfel. Ea nu inseamna in niciun caz sa iti asumi o pozitie de superioritate fata de cel pe care il ierti, dar nici sa tolerezi un comportament care iti displace. Iertarea inseamna doaar sa iti corectezi perceptia gresita care te face sa crezi ca cealalta persoana te-a ranit in vreun fel.

Spre deosebire de mintea care iarta, mintea incapabila de iertare este confuza, speriata si plina de teama. Ea este foarte sigura de interpretarile sale legate de ceilalti oameni, justificandu-si astfel propria manie si corectitudinea judecatii sale critice, care ii condamna pe ceilalti. Mintea incapabila de iertare confunda cu rigiditate trecutul cu viitorul si opune rezistenta oricarei schimbari. De fapt, ea nu isi doreste ca viitorul sa fie diferit de trecut. Mintea incapabila de iertare se considera intotdeauna inocenta, invinovatindu-i in schimb pe toti ceilalti. Ea se focalizeaza asuprea conflictelor si asupra propriei sale dreptati, considerand ca pacea interioara este cel mai mare dusman al ei. In sfarsit, ea percepe intreaga realitate ca fiind separata de ea.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: